Efectul de seră natural face Pământul locuibil. Însă dacă „îngroșăm” această pătură de gaze, planeta se încălzește mai mult decât trebuie, perturbând climatul. Iată cum funcționează mecanismul, pas cu pas:

1. Soarele trimite radiații către Pământ. O parte din energia solară (lumina) este absorbită de sol, ape și vegetație, încălzindu-le. O altă parte este reflectată înapoi în spațiu (de nori, gheață, suprafețe luminoase).
2. Pământul emite căldură (radiație infraroșie). Suprafața încălzită a planetei radiază energie termică (invizibilă) spre atmosferă. Dacă n-ar exista gaze de seră, această căldură s-ar pierde în spațiu, lăsând Pământul înghețat.
3. Gazele cu efect de seră captează căldura. Moleculele de CO₂, CH₄, H₂O etc. din atmosferă absorb o parte din radiația infraroșie emisă de Pământ și o reemit în toate direcțiile. O parte din energie este trimisă înapoi către suprafață, încălzind din nou solul și aerul de aproape de sol. Practic, GES acționează ca pereții transparenți ai unei sere sau ca o pătură atmosferică, lăsând lumina să intre, dar păstrând căldura aproape de planetă.

Efectul de seră (schemă simplificată): Lumina Soarelui (săgețile galbene) pătrunde prin atmosferă și încălzește suprafața Pământului. Planeta emite căldură (săgețile portocalii), iar gazele cu efect de seră (moleculele de CO₂, H₂O, CH₄ din aer) absorb și trimit înapoi spre sol o parte din această căldură, încălzind atmosfera inferioară.

1. Încălzirea globală: Dacă sporim concentrația gazelor de seră, mai multă căldură rămâne captivă în atmosferă. Astfel, treptat, temperatura medie globală crește. Acest fenomen este numit încălzire globală și duce la perturbații pe scară largă ale climei, cunoscute drept schimbări climatice.

Conform măsurătorilor științifice, temperatura medie a Pământului a crescut deja cu ~1,2°C față de epoca preindustrială (sfârșitul secolului al XIX-lea). Poate părea puțin, dar această creștere a fost suficientă să provoace efecte vizibile. Să enumerăm consecințele încălzirii globale observate și așteptate:

• Topirea ghețarilor și creșterea nivelului mării: Temperaturile mai ridicate fac ca ghețarii montani și calotele polare să se topească. Astfel, nivelul oceanelor crește, amenințând zonele de coastă cu inundații. Țări insulare și regiuni joase de pe glob riscă să fie acoperite de ape în viitorul apropiat.
• Evenimente meteo extreme mai frecvente: Încălzirea climei intensifică circulația atmosferică și ciclul apei. Ca urmare, avem parte de valuri de căldură mai dese și mai severe vara, secete prelungite în unele zone, dar și ploi torențiale și inundații mai violente în altele.Fenomene precum uraganele și tornadele pot deveni mai puternice alimentate de energia suplimentară din atmosferă.
• Schimbarea tiparelor de precipitații: Regiunile umede tind să devină și mai ploioase, iar cele aride și semi-aride devin și mai uscate.Acest lucru afectează agricultura și rezervele de apă potabilă ale multor comunități.
• Afectarea ecosistemelor și dispariția unor specii: Multe plante și animale nu se pot adapta suficient de repede la noile condiții de temperatură și regim de precipitații. De exemplu, recifurile de corali suferă din cauza încălzirii oceanelor (coralii se albesc și mor), pădurile pot fi decimate de secetă și incendii, speciile arctice precum ursul polar rămân fără habitat (gheața). Se estimează că schimbările climatice necontrolate ar putea pune în pericol una din șase specii de pe glob, ducând la extincții masive.
• Impact asupra oamenilor: Schimbările climatice amenință securitatea alimentară (culturile agricole pot eșua din cauza secetei/inundațiilor), cresc riscul de boli (de exemplu bolile infecțioase se pot răspândi diferit într-un climat mai cald), și forțează migrații (comunități întregi nevoite să-și părăsească locuințele din cauza dezastrelor naturale sau lipsei apei).

Pe scurt, încălzirea globală este o provocare uriașă, care ne afectează pe toți, de la mic la mare. De aceea, lupta împotriva schimbărilor climatice este la fel de importantă precum lupta pentru aer curat – de fapt, ele merg mână în mână.

Verifică ce-ai înțeles (Efectul de seră și clima):

1. De ce avem nevoie de efectul de seră natural pe Pământ? Ce s-ar întâmpla dacă el nu ar exista deloc?
2. Numește două gaze cu efect de seră și o sursă pentru fiecare (cum ajunge acel gaz în atmosferă).
3. Enumeră două efecte ale încălzirii globale deja observate pe planetă.